Pagina: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1
Cântec
:
Poezie 2005-01-30 (13407 afişări)
Cântec
: din Argotice
Poezie 2005-02-27 (11164 afişări)
Cântec
: din Argotice
Poezie 2005-02-27 (10314 afişări)
Cântec
: Despărțire de o vârstă
Poezie 2005-07-02 (11654 afişări)
Cântec
: din volumul "Carta Magna"
Poezie 2006-06-18 (9492 afişări)
Cântec
: text manuscris
Poezie 2008-01-30 (14185 afişări)
Cântec
: Ciolănoasă-mi stă vederea...
Poezie 2009-07-27 (8756 afişări)
Cântec
: Mă învelesc de frig într-o speranță...
Poezie 2009-07-27 (9154 afişări)
Cântec
: Când văd limacșii mi se face scârbă...
Poezie 2009-07-28 (9118 afişări)
Cântec
: Căzut în zăpadă și stâlcind fără de voie...
Poezie 2009-08-03 (8478 afişări)
Cântec
: Prin lucrul rău, prin lucrul rupt...
Poezie 2009-08-04 (8922 afişări)
Cântec
: De dor de tine...
Poezie 2009-08-04 (10938 afişări)
Cântec
: Câtă istorie și ce trecut...
Poezie 2009-08-04 (9482 afişări)
Cântec
:
Poezie 2009-08-05 (20183 afişări)
Cântec
: Ficțiunile adolescenței
Poezie 2009-08-05 (13174 afişări)
Cântec
: Se urâțise trupul gândit...
Poezie 2009-08-05 (10101 afişări)
Cântec
:
Poezie 2009-08-05 (10058 afişări)
Cântec de dor
:
Poezie 2002-06-20 (8784 afişări)
Cântec de dragoste la marginea mării
:
Poezie 2002-09-13 (10015 afişări)
Cântec de drum
:
Poezie 2003-06-05 (9151 afişări)
Cântec de iarnă
: Sensul iubirii -1960-
Poezie 2002-06-25 (9827 afişări)
Cântec de iarnă
:
Poezie 2005-02-27 (10850 afişări)
Cântec de încurajare
:
Poezie 2003-03-29 (11578 afişări)
Cântec de lume
: Argotice (1955)
Poezie 2005-08-29 (9883 afişări)
Cântec de lună nouă
: Argotice (1955)
Poezie 2005-08-29 (10323 afişări)
Cântec de pauză
:
Poezie 2009-08-01 (8628 afişări)
Cântec de primăvară
:
Poezie 2003-04-01 (26021 afişări)
Cântec de trei
:
Poezie 2004-01-18 (10373 afişări)
Cântec fără răspuns
:
Poezie 2002-09-14 (9591 afişări)
Cântec liniștit
:
Poezie 2003-03-24 (10308 afişări)
Cântec nesocotit
: Argotice
Poezie 2005-04-24 (10024 afişări)
Cântec pentru crăpatul zorilor
:
Poezie 2009-02-21 (8115 afişări)
Cântec singur
:
Poezie 2005-10-15 (8984 afişări)
Cântec singur
:
Poezie 2005-10-15 (13846 afişări)
cântec trist
:
Poezie 2002-11-23 (8376 afişări)
Cântec vechi de lună nouă
:
Poezie 2005-02-27 (12224 afişări)
Cântecul privirilor
:
Poezie 2005-08-29 (9244 afişări)
Cantos II
: Nichita Stanescu insotit de Aurelian Titu Dumitrescu
Poezie 2005-04-07 (9265 afişări)
Cărăbușul de arama
: pentru copii
Poezie 2005-06-09 (13985 afişări)
Cârciumă veche
:
Poezie 2009-08-01 (8451 afişări)
Către Eminescu
:
Poezie 2012-06-23 (14766 afişări)
Către fântânar
:
Poezie 2003-03-19 (9365 afişări)
Către Galateea
:
Poezie 2004-02-11 (9590 afişări)
Către Hypnos
:
Poezie 2003-05-13 (9162 afişări)
Către Laura
:
Poezie 2006-03-10 (10686 afişări)
Către Titu...
:
Eseu 2004-04-22 (13012 afişări)
Către ultimul actor
:
Poezie 2003-07-21 (9093 afişări)
Căutarea tonului
:
Poezie 2009-05-05 (14278 afişări)
Cavaler al florii de cireș
:
Poezie 2002-12-03 (8599 afişări)
Cavalerul
:
Poezie 2009-07-28 (6179 afişări)
Pagina: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografie Nichita Stănescu
Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.
Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici.
A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).
În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sf. Petru și Pavel”, devenit „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, pentru ca ulterior, între 1952 - 1957 să urmeze cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.
În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din adolescență, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărâță.
1955 - Nichita și-a adunat poeziile sale „bășcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit Argotice — cântece la drumul mare și publicat foarte târziu, după moartea sa, în 1992, de Doinea Ciurea
1957 - În luna martie, Nichita Stănescu debutează simultan în revistele „Tribuna” din Cluj și în „Gazeta literară” cu trei poezii.
1957-1958 - Este pentru scurt timp corector și apoi redactor la secția de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960 - La sfârșitul anului debutează cu volumul Sensul iubirii.
1963 - Are loc prima călătorie peste hotare a poetului în Cehoslovacia.
1964 - Apare la începutul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primește Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaște pe poeta Gabriela Melinescu, și în tensiunea relației lor poetul creează cele mai explozive poeme ale sale.
1965 - Apare în martie volumul de poezii Dreptul la timp.
1966 - Publică la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral însă abia în anul următor, în prima sa antologie, Alfa.
1967 - Trei volume ale sale sunt tipărite: Roșu vertical, antologia Alfa și volumul de poezii Oul și sfera.
1969 - Tipărește Necuvintele, care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare și volumul de poezii Un pământ numit România. Este numit redactor-șef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.
1970-1973 - Devine redactor-șef adjunct la „România literară”, revistă condusă de Nicolae Breban.
1970 - Publică volumul În dulcele stil clasic și a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Susține o rubrică lunară în revista „Argeș”.
1971 - Apar în Iugoslavia două cărți traduse: Belgradul în cinci prieteni, ediție bilingvă de poezii inedite și Nereci (Necuvintele).
1972 - Publică două noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni și Măreția frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obține pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973 - Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inimă.
1974 - În martie, de ziua lui, are o revelație a morții sub forma unui îngrozitor tunel oranj.
1975 - Obține pentru ultima oară Premiul Uniunii Scriitorilor și i se atribuie Premiul internațional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). Tipărește cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, în populara colecție Biblioteca pentru toți. Devine publicist comentator la „România literară”. Se mută în ultima sa locuință, din Str. Piața Amzei nr. 9. În fața geamului apartamentului său crește celebrul salcâm Gică.
1977 - La 4 martie poetul încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ștefănescu, și este lovit de un zid care s-a prăbușit după cutremur. În urma șocului suferă o paralizie de scurtă durată a părții stângi a corpului care va lăsa ceva sechele și după vindecare.
1978 - Publică volumul de poezii Epica Magna, care primește în același an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române
1979 - Lansează volumul de poezii Opere imperfecte.
Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi publică volumul Bazorelief cu îndrăgostiți, traducător Ognean Stamboliev.
1980 - Propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel pentru literatură, alături de Elytis, Frisch, Senghor și Borges. Premiul este acordat poetului grec Odysseas Elytis. Discul „Nichita Stănescu - o recitare”, realizat de Constantin Crișan in colaborare cu Augustin Frățilă, este pus în vânzare de Casa de discuri Electrecord.
1981 - În august are prima criză hepatică. Aceste crize vor continua în toamnă și poetul se internează la spitalul Fundeni.
1982 - În februarie moare tatăl poetului. Volumul Noduri și semne, subintitulat Recviem pentru moartea tatălui este o selecție din tot ce a scris poetul de la ultima sa apariție editorială.
În iulie se căsătorește cu ultima sa soție, Todorița Tărâță (Dora). Călătorește prin Macedonia și Iugoslavia, înainte să-și fractureze piciorul stâng în luna noiembrie în Vrancea, accident care-l va imobiliza în casă timp de șase luni.
1983 - La finele lunii ianuarie, Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu solicită directorului Editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu, publicarea între coperte a lucrării Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu.
1983 - Ascunde față de toți semnele maladiei sale, afișându-se optimist, iar medicii se declară uimiți de rezistența și vitalitatea sa extraordinară. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de viață, poetului i se organizează o sărbătorire națională.
Continuă să-i apară traduceri ale poeziilor peste hotare, în special în Iugoslavia. În timpul unei călătorii în această țară va avea o criză foarte gravă, ce necesită intervenția medicilor.
Pe 12 decembrie, pe la miezul nopții, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare și este adus cu salvarea la Spitalul de urgență unde crizele sunt extrem de violente și poetul se stinge din viață fix la orele două și zece minute. Ultimele sale cuvinte sunt: „Respir, doctore, respir”.
1985 - Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Românească, 1985, (inițial Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu au publicat în întregime Antimetafizica în suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, în 1983).
1992 - Este editată Argotice — cântece la drumul mare, subintitulată „poezii”, ediție alcătuită, îngrijită și prefațată de Doina Ciurea, București, Editura Românul, 1992.
2001 - În Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traducător Ognean Stamboliev.
|
Texte Recomandate
